vineri, 13 ianuarie 2017

Ne vrem adevarata istorie inapoi !

ISTORIA REALA  ne poate conduce la cei care au creat aceste opere de arta din aur si argint lucrat cu migala.
Comorile acestui pamant sunt multe si nedescoperite.

Avem inca de descoperit si admirat alte coifuri ceremoniale, argint aurit , prelucrat cu multa arta,
Cand vom regasi toate cele 16?






"Cinci coifuri misterioase din aur au fost descoperite, de-a lungul anilor, pe teritoriul României, la sute de kilometri distanţă unul de altul. Coifurile care datează din perioada predacică seamănă extrordinar de mult între ele.



Misterioasele coifuri de aur vin să întărească teoria potrivit căreia teritoriul României a fost, cu mii de ani în urmă, leagănul unei vechi şi puternice civilizaţii şi că Burebista n-ar fi fost primul rege din zonă.   Legenda spune că, la începuturile istoriei, regii traci, despre care Homer a scris ca erau stăpânitorii Lânii de aur, erau uniţi între ei printr-un jurământ tainic. Aceeaşi legendă admite faptul că, pe teritoriul României, triburile tracice erau unite între ele, cu mult înainte de Burebista. Unii istorici admit existenţa unei Frăţii regale a tracilor. 

Cei aleşi erau iniţiaţi în ”Taina Jurământului”, un jurământ care garanta tăcerea în faţa duşmanilor. Tăcerea era menită să protejeze comorile şi tezaurele ascunse ale tracilor.    Cei iniţiaţi în ”Taina Jurământului“ purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu însemne anume, care aveau o anumită semnificaţie. Coifurile amintesc de eroii descrişi de Homer în Iliada şi Odissea: „Neteda-i piele ferind, căci ea e păzită de coiful cel cu plăci de metal şi cu ochi, dăruit de Apolon...”; „Pune şi coiful de aur crestat şi cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o sută de-oraşe...”.   

Istoricii care au analizat locurile în care au fost descoperite cele cinci coifuri au ajuns la concluzia că unind pe hartă localităţile se realizează un arc de cerc, care începe din Cucuteni-Iaşi , trece prin Agighiol-Tulcea, prin Poiana-Coţofeneşti -Prahova, continuă cu Peretu- judeţul Teleorman şi se opreşte la Porţile de Fier- judeţul Mehedinţi.   Coiful de la Porţile de Fier a ajuns la Detroid   Cu puţin timp înainte de începutul primului război mondial, în zona ”Cataractelor” de la Porţile de Fier a fost scoasă la lumină o comoară. 


Se spune că descoperirea a aparţinut unui marinar care a zărit obiectele în apă. Nu se cunoaşte numărul exact al obiectelor descoperite, însă se ştie că printre acestea s-a numărat şi un coif. O parte din piese a ajuns în colectia lui Franz Trau din Viena, iar alta în Muzeul Porţilor de Fier din Turnu Severin. De-a lungul anilor, comoara s-a împrăştiat, unele obiecte fiind achiziţionate de diverşi colecţionari. 
Coiful a ajuns la la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit . Istoricii au stabilit că obiectul datează din a doua jumătate a secolului al IV-lea î.H.  


Coiful de la Coţofăneşti a fost descoperit de un elev, în anul 1928 în satul Coţofăneşti din Prahova. Descoperirea a fost făcută de un elev al şcolii primare din localitate. Aceasta a dat întâmplător în curtea şcolii peste o piesă din aur  masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Obiectul a fost datat de istorici din prima jumătate a secolului al IV-lea şi sa spus că ar fi aparţinut unui rege geto-dac, căpetenie a unei formaţiuni politice autohtone constituită în zonă.    ”Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi holbaţi, cu sprâncene duble şi întoarse în aşa fel încât să inspire groază. Cea din spate, despărţită în două registre, înfăţişează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de şerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoţi purtând pe cap tiare. După alţi autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeaşi scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec”, este descrierea obiectul găsit la Coţofăneşti. 

Coiful de aur a fost adus iniţial la Muzeul Naţional de Antichităţi, din Bucureşti, şi păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Naţional de Istorie al României, în sala de tezaur.    

 Coiful de la Cucuteni, împreună cu un valoros tezaur, a fost scos la lumină tot printr-o descoperire întâmplătoare. Coiful cu înălţimea de 34.5cm  cântărea 500 de grame.    Potrivit descrierii făcute de istorici, coiful de la Cucuteni seamănă izbitor cu celelalte coifuri descoperite pe teritoriul româniei: ”Lucrat din tablă de aur, are motive bogate spiralice, cu linii incizate. Pe obrăzarul stâng se află un personaj stând pe tron, cu un rython în mâna stângă şi o cupă în mâna dreaptă. Pe celălalt obrăzar se află motive zoomorfe, animale fantastice înaripate, simboluri des întâlnite în arta geto-dacă”.     

Săpăturile de la Agighiopol au scos la lumină un tezaur funerar care conţinea, pe lângă piese de echipament militar, şi un coif de argint. Mormântul a fost atribuit unei căpetenii de trib. Coiful este lucrat dintr-o placă subţire de argint, placat cu aur cu decoraţiuni bogate. Nelipsiţi sunt cei doi ochi care se regăsesc şi pe alte coifuri.   Descoperirea unui ţăran din Peretu   
Un alt coif, din argint a fost descoperit la Peretu. Tezaurul de la Peretu a fost descoperit întâmplător de un localnic în 1971. Lama tractorului cu care săteanul lucra pe pământul CAP-ului din localitate s-a împiedicat în obiectele metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor care cunoaşeau de ani de zile movila din curtea CAP-ului şi n-au bănuit niciodată ce s-ar putea ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormânt traco-getic vechi de aproximativ 2500 de ani. După ce ţăranul Alexandru Trână a făcut descoperirea în locul cunoscut de săteni ”La izvoare”, arheologilor le-a revenit sarcina de a data obiectele şi de a dezlega misterul.    Coiful, expus în prezent la Muzeul de Istorie din Bucureşti, este împodobit cu reprezentari animaliere în relief, având în frunte doi ochi cu sprâncene mari. Pe cele doua obrăzare ale coifului apa însemne diferite. Pe obrazul stâng al coifului este reprezentat  un ţap sau un cerb, iar pe cel drept un vultur care tine un peşte în cioc si un animal în gheare. Pe toată porţiunea coifului ce protejează ceafa sunt trei cerbi. 


 Coiful aminteşte de poemele lui Homer   Potrivit specialiştilor de la Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman, motivul ochilor figuraţi pe partea frontală a coifurilor de la Peretu, Agighiol, Porţile de Fier, ca şi pe cele de la Poiana Coţofeneşti şi Cucuteni Băiceni, are un stil şi o formă unică:   ”Aceştia aveau un rol deosebit, ţinând cont că materialul din care erau confecţionate coifurile, chiar dacă era valoros, nu putea asigura protecţia necesară în război, iar datorită lui, purtătorul devenea o ţintă principală. 
Foarte probabil, coifurile de acest gen erau purtate numai cu ocazia unor scene de cult şi de investitură, căsătorie, turnee regale, ospeţe şi, eventual, la vânătoare. Prezenţa unor coifuri din metale preţioase în cadrul tezaurelor getice din sec. IV. î. Chr. se încadrează în lunga serie a existenţei acestor tipuri de artefacte. Coifuri de paradă sau care asigură creşterea prestigiului purtătorului datează încă din epoca bronzului. În lumea minoică şi cea miceniană existau astfel de artefacte făcute din defense de mistreţ”.   

 Comorile tracilor   Legenda Frăţiei regilor traci spune că purtătorii misterioaselor coifuri ar fi deţinut secrete legate de comorile regilor traci...  "

Preluat din  adev.ro/o1dsmi

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

adev.ro/nza710
Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Brăţările spiralice din aur sunt cele mai valoroase piese de tezaur recuperate de autorităţile române, în ultimii ani, după ce au fost sustrase din zona protejată Sarmizegetusa Regia. Potrivit celor mai recente evaluări, ele au fost estimate la câte 100.000 de euro fiecare. Zeci de mii de euro ar valora şi alte zeci de piese de patrimoniu. ...

 Lista celor mai valoroase piese antice recuperate în ultimii ani de autorităţi cuprinde brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia, scuturile de bronz descoperite în cetatea dacică Piatra Roşia, monedele koson şi lysimach din aur, dar numeroase bijuterii din argint, piese de fierărie şi arme antice. Vasul de aur din epoca bronzului - 50.000 de euro Una dintre cele mai recente descoperiri arheologice intrate în patrimoniul naţional este un vas de aur din epoca bronzului, cu o vechime mai mare de 3.500 de ani. Piesa a fost descoperită în apropiere de Bistriţa, alături de alte obiecte din bronz. Vasul are o greutate de 320 de grame şi un diametru de 12 centimetri, fiind brodat cu mai multe decoraţiuni. Piesa a fost recuperată în 30 iunie 2015 şi păstrată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. A fost estimată la 50.000 de euro. Potrivit anchetatorilor, un pasionat de detectare a pătruns în anul 2014 într-una din zonele de patrimoniu arheologic din Bistriţa-Năsăud, unde ar fi găsit mai multe obiecte, printre care şi acest vas din aur din Epoca Bronzului. Vasul a fost adus la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, iar cel care l-a găsit a cerut şi despăgubire pentru el.

preluat  din  adev.ro/nza710



Brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia - 100.000 de euro, bucata Peste 20 de spirale de aur au fost descoperite ilegal în zona Sarmizegetusei Regia, după anul 1990, iar 13 dintre ele au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. 
Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe. „Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. 
Reprezentarea aminteşte de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian”, afirma Barbara Deppert Lippitz. 
Brăţările au fost realizate din aur nativ, aluvionar, dar mai au în compoziţie argint şi cupru. Aveau atât valoare profană cât şi valoare rituală, fiind considerate ofrande aduse unor zeităţi. Până în prezent, în perioada 2007 – 2011, au fost recuperate 13 brăţări, cu greutatea între 682 de grame şi 1196 de grame. Toate provin din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, iar în prezent sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie al României. Ele au fost estimate la 100.000 de euro, piesa, conform evaluării din 2015, publicată în volumul Reîntregirea Bogăţiei Milenare a României, un ghid de informare privind bunurile culturale mobile recuperate de Poliţia Română în perioada 2000 - 2015. 


Colierul de aur cu pandantive - 30.000 de euro Colierul de aur cu pandantive a fost realizat prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobit cu 27 de pandantive. 

Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesee au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Daciei. Colierul are o lungime de 34 de centimetri şi o reutate de 73 de grame, iar cerceii au împreună 28 de grame. Piesele au fost furate în 2001 dn cetatea dacică de la Căpâlna (judeţul Alba), inclusă în patrimoniul UNESCO şi au fost recuperate de autorităţile române în 2009. Valoarea lor a fost estimată la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015. Bijuteria despre care se presupune că ar fi fost purtată de o femeie dacă avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele poate fi admirată la muzeul din Alba Iulia. 

Tezaur dacic din argint - 11.000 de euro Tezaurul dacic de argint a ajuns în patrimoniul naţional în 2014. Este compus din 18 piese de podoabă din argint: patru fibule cu noduri, în greutate de 98 – 111 grame, o centură, un lanţ de centură, o brăţară realizată din împletirea a trei tije de circa 1,5 metri, cu o greutate de 123 de grame, două brăţări spiralice din argint, cu greutatea de câte 40 de grame, trei inele de argint, două plăci decorative din argint ce redau bustul unui personaj, un colier şi doi cercei de argint.  Nu se cunoaşte data furtului şi locul unde au fost descoperite. Ele sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Valoarea estimativă, conform expertizei din 2015, se ridică la 11.000 de euro.  Potrivit procurorilor, tezaurul a format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München, Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, au informat reprezentanţii Parchetului.







Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani 

Brăţările spiralice din aur sunt cele mai valoroase piese de tezaur recuperate de autorităţile române, în ultimii ani, după ce au fost sustrase din zona protejată Sarmizegetusa Regia. Potrivit celor mai recente evaluări, ele au fost estimate la câte 100.000 de euro fiecare. Zeci de mii de euro ar valora şi alte zeci de piese de patrimoniu. 

 Lista celor mai valoroase piese antice recuperate în ultimii ani de autorităţi cuprinde brăţările din aur de la Sarmizegetusa Regia, scuturile de bronz descoperite în cetatea dacică Piatra Roşia, monedele koson şi lysimach din aur, dar numeroase bijuterii din argint, piese de fierărie şi arme antice. 

Tezaur dacic din argint - 11.000 de euro Tezaurul dacic de argint a ajuns în patrimoniul naţional în 2014. Este compus din 18 piese de podoabă din argint: patru fibule cu noduri, în greutate de 98 – 111 grame, o centură, un lanţ de centură, o brăţară realizată din împletirea a trei tije de circa 1,5 metri, cu o greutate de 123 de grame, două brăţări spiralice din argint, cu greutatea de câte 40 de grame, trei inele de argint, două plăci decorative din argint ce redau bustul unui personaj, un colier şi doi cercei de argint.  Nu se cunoaşte data furtului şi locul unde au fost descoperite. Ele sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Valoarea estimativă, conform expertizei din 2015, se ridică la 11.000 de euro.  Potrivit procurorilor, tezaurul a format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München, Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, au informat reprezentanţii Parchetului. 

Tezaurul de 142 de kosoni din aur - 750 de euro bucata Descoperirile de kosoni se concentrează într-o singură zonă, cea a aşezării antice de la Sarmizegetusa Regia. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc fiecare în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. 

Staterii sunt inscripţionaţi cu litere greceşti.  Potrivit unor arheologi, majoritatea kosonilor din aur nu prezintă urme de uzură care să dovedească faptuşl că au fost puţi în circulaţie, iar potrivit specialiştilor ei au fost fost păstraţi în visteria regală a dacilor sau au fost depuşi ca ofrande. Cei 142 de stateri au fiecare o concentraţie de aur de peste 920 la mie, având peste 22 de carate, iar unele piese au aproape 24 de carate. Obiectele reprezintă o parte a uni tezaur monetar de mari dimesniuni. Piesele cântăresc între 8,25 şi 8,77 grame fiecare. Au fost furate în 2007 din zona Sarmizegetusa Regia şi au fost recuperate în 2009. Sunt păstrate la Muzeul Naţionale de Istorie a României, iar valoarea estimativă este de 500 – 750 de euro bucata, conform evaluării din anul 2015. 
Staterii din aur de tip Lysimachos - 1.200 de euro bucata Din Sarmizegetusa Regia, în perioada 1998 – 2004 au fost sustraşi şi stateri de au de tip Lysimachos, provenind din atelierele de la Histria, Tomis şi Calatis. Tezaurele monetare provin, potrivit specialiştilor, din capturile aduse de regele Burebista în urma campaniilor pe care le-a desfăşurat în zona Dobrogei. Au pe avers chipul lui Alexandru cel Mare, iar pe revers este înfăţişată zeiţa Atena. Până în prezent, în perioada 2003 – 2015, au fost recuperate 36 de piese. Sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Conform evaluării din 2015, au fost estimate la 1200 de euro bucata. Sica dacilor - 2.500 de euro

 Piesa reprezintă un pumnal curb dacic, de tip sica, greu de 330 grame şi lung de 39 centimetri, şi face parte din categoria armelor de lupt corp la corp. A fost colecţionată din fier de calitate. Pumnalul este îndoit ritual, cel mai probabil după decesul celui care l-a purtat, pentru a simboliza practic şi decesul armei. Sica a fost decorată cu ornamente specifice dacilor. Datează din secolele II – I î. Hr. şi provine din cetatea dacică de la Piatra Craivii. Ar fi făcut parte dintr-o depunere funerară. A fost furată de braconieri în 2014 şi recuperată în 2015 de autorităţilor române, fiind păstrată la Muzeul Naţional al Unirii di Alba Iulia. Conform expertizei din 2015, valoarea ei este de 2500 de euro. 

Scuturile dacice de fier - 80.000 de euro bucata Datează din secolul al II-lea î. Hr. secolul I. d.Hr. Au fost furate în perioada 2001 – 2002 din situl Cetatea dacică Piatra Roşie. Au fost recuperate în 2012, iar conform estimării au o valoare de 80.000 de euro fiecare. Cele două scuturi au unul reprezentarea unui grifon, celalalt a unui taur. Sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României. Discurile, frumos ornamentate cu motive din lumea animalelor (bour, grifon, păsări de apă), ar fi fost folosite la procesiuni, potrivit unor istorici. Piesele erau prevăzute cu 12 orificii, prin care erau fixate de un suport cu ajutorul unor ţinte ornamentale frumos decorate. Toate aceste comori au stârnit dezbateri aprinse în mediul academic, privind originea şi simbolistica lor. Tezaur de unelte de fierărie - 20.000 de euro Este compus din 32 de piese ce reprezintă unelte obişnuite dacice, din fier de bună calitate, unele purtând pecetea meşterului care le-a făurit: din tezaur fac parte o şapte topoare, 15 săpăligi, trei ciocane, două securi, trei tesle, un vârf de lance o bucată de cuţit. Au fost furate în perioada 2000 – 2002, din situl Sarmizegetusa Regia, punctul Căprăreaţa, şi recuperate în 2011 de autorităţi, fiind estimate la 20.000 de euro. 

Matriţa bijutierului din Sarmizegetusa Matriţa unui meşter orfevrier, veche de peste 2.000 de ani, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. 
Potrivit istoricilor, matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos, la modelarea unor bijuterii şi aplice din metale preţioase, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate.  
Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei susţin că o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreaga ei suprafaţă era utilizată. Bestiarul reprezentat pe piesă este compus din animale fabuloase – grifoni şi animale reale: leu, tigru, leopard, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup, taur, zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure. Tema scenelor, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Potrivit unor estimări, piesa, aflată în expoziţia permanentă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, ar valora între 80.000 de euro şi 150.000 de euro.

 În 15 ani de activitate, cuantumul celor 56.218 de bunuri culturale, recuperate de poliţiştii români, se ridică la o valoare estimativă de aproximativ 4.000.000 de euro, informează Poliţia Română. Numai în primele 10 luni ale acestui an, poliţiştii au recuperat aproape 13.000 de bunuri culturale. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc. 

Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei. Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!” În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.



 adev.ro/nza710



Matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia 

Matriţa din bronz (foto: Daniel I. Iancu  
Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesă masivă, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, iar pe suprafaţa ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar şi corn sau cupru). Cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc.
matrita 02
Faţa hexagonală cu reprezentările grifonilor-lupi, a măştilor de leu şi a felinei în repaus
În antichitate, o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreg spaţiul era utilizat. Reprezentările de pe matriţă şi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor şi preferinţelor clienţilor, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranţa unei „pieţe de desfacere” pentru obiectele rezultate.
Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă este bogat şi divers. O enumerare a animalelor redate pe matriţă poate fi relevantă – animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam şi animale fantastice: grifoni (Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriță (lupta dintre animale) este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.
matrita 03
Faţa hexagonală cu reprezentarea măştii de leu în centru şi a patru perechi de animale în luptă în jur (scena redată reprezenta o compoziţie unitară)
Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat din tradiţiile din lumea nord-pontică.
Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) și la începutul secolului II d. Hr. Prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate.
În prezent această piesă se află expusă la muzeul devean.
matrita 04
Una dintre feţele laterale ale matriţei, în registrul central cu reprezentarea elefantului în luptă cu un taur




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Director web luxdesign28.ro Alterative Medicine Blogs - BlogCatalog Blog DirectoryClickLink.ro